sâmbătă, 29 septembrie 2012

DD


ElZap 

De ce nu mă leg de DD?

În alte vremuri nu ar fi fost nevoie să-mi pun astfel de întrebări. Nu ar fi fost nevoie pentru că DD nu ar fi ajuns unde a ajuns.

Deontologii au ieşit la rampă. Deontologia se vinde bine în vremuri tulburi. Prietenii ştiu de ce. Pe sticlă. în presă, pe bloguri, la crâşmă sau la colţul străzii oamenii îşi pun poalele în cap. Opinia publică îşi urlă indignarea. De capul ei sau prin reprezentanţi. Ce ţi-e şi cu opinia publică?! Parcă tot ea a făcut Revoluţia! Revoluţi Franeză, Revoluţia din Octombrie şi toate zaverele de care avem cunoştinţă.

Poate că şi DD are planuri dubioase, dar lucrul ăsta urmează a se vedea după. Marii investitori, cu toţii musai strategici, sunt dubioşi post factum. Au pus la pământ totul, după ce au promis marea cu sarea. I-a întrebat cineva pe ăştia ce au făcut cu întreprinderile pe care le-au luat pe mai nimic, după care le-au pus la pământ?  I-a întrbat cineva pe negustorii de fier nou-nouţ? I-a întrebat cineva pe cei ce au vândut? În numele cui le-au vândut? Unde ne-au fost atunci deontologii? Unde ni-s deontologii? Stau şi tac. Prietenii şiu de ce. Şi din tăcere curg bani.

DD are înaintaşi demn de urmat. Şi îi urmează. El ştie că şi ceilalţi au furat, au minţit, au devalizat. El de ce nu ar avea dreptul? Numai proştii sunt consecvenţi în a urma nişte principii prăfuite. Şi proştii nu ajung niciodată în politică. Proştii nu scot bani din munca lor. Unde s-a mai pomenit să te îmbogăţeşti din muncă? Ce, suntem pe vrmea lui Henry Ford?

DD vrea să cumpere pe mai nimic. Ceilalţi pe ce au cumpărat? DD vrea să revândă. Ceilalţi au re-re-revândut. S-a ales praful de toate promisiunile lor poleite cu aur.

Când îl înjurăm pe DD, ar trebui să ne uităm în oglindă. Să vedem dacă nu avem o pată pe obraz. Să vedem dacă nu aducem puţin cu DD.

Că am trăit în cârdăşie cu cu toată lepra asta care sapă adânc în carnea societăţii în care trăim nu încape îndoiala. Unii mai mult, alţii mai puţin. Unii prin pasivitate, alţii printr-o activitate deosebit de prodigioasă. Şi profitabilă aş zice eu. Acum lepra o avem peste tot. Nici acum nu facem nimic ca să ne vindecăm. Ratăm orice moment pe care l-am putea folosi ca să dovedim că suntem bipezi.

Şi atunci de ce ne mai plângem?



4 comentarii:

  1. Ţi-aminteşti de sloganul anilor 90-91 , " nu ne vindem ţara" ?
    Actualizînd, putem întreba : CUI ne vindem ţara ?

    RăspundețiȘtergere
  2. Cei ce spuneau că nu o vindem, au vândut-o.
    Cei ce îi ridiculizau pe primii, au vândut-o.

    Ce-a ieşit se vede.

    Am senzaţia că suntem ca nişte bolnavi pe masa de operaţie, aşteptând să vină marele chirurg. Toţi îl laudă, dar se spune că nu a scăpat un singur pacient viu.



    RăspundețiȘtergere
  3. Răspunsuri
    1. Uite, un lucru demn de lauda.Vad eu ca in fiecare zi ne anesteziaza.

      Adica: "Nu e chiar asa de rau. Se poate si mai rau".

      De ce talhari cumsecade avem noi noroc. Inainte de a ne ucide au gija sa ne asomeze.

      Ștergere