vineri, 10 aprilie 2009

Împrăştiate



ElZap
Mi-am zis cu ceva timp în urmă să mă las de tutun, de cafea şi de scris.

Parcă ar fi aşa de simplu. De scris e oarecum mai simplu, asta pentru că eu niciodată n-am scris ci mai mult am mâzgălit nişte gânduri. Uneori nici alea nu erau ale mele.
Şi-apoi la ce bun să scrii? Pe vremuri, un reputat maestru avea o vorba pe care n-o s-o uit uşor. „Toţi scriu şi nimeni nu citeşte” ne zicea maestrul.

Cum nici de scris n-am cum să mă apuc şi nici nu mă pot lăsa de tot de acest nărav, am zis să-l iau coautor pe Google. Să vedem ce-o să iasă.

Întâi am zis să vorbesc despre Picasso, dar mi-am amintit că el ar fi pictat, sau desenat ceva ce s-ar putea numi „Portretul Femeii cu mustaţă” sau cum s-ar zice pe englezeşte – şi pe Google – “Portrait of Woman with Moustache”. Ce să facă bietul om. Destinatarul a mierlit-o, ba chiar s-a răscolit puţin în mausoleu până ce într-o zi şi-a luat tălpăşiţa şi s-a tolănit mai la vale alături de oamenii de rând. Noroc că Pablo n-a păţit nimic. Era prea mare.

Să las subiectul acesta şi să mă leg de „Porumbelul păcii”. Cine nu iubeşte pacea, măcar că ea este folositoare chiar şi atunci când declanşezi un război? Dau pe Google să urmăresc traseul păsăricii ăsteia desenată dintr-o singură trăsătură de condei. Parc-ar fi un graf eulerian. Văd că şi asta a luat-o spre est încurcându-se în iţele politicii şi ale moralei.

Ia să o lăsăm mai moale cu Picasso şi să venim pe tărâmurile noastre, că şi pe-aici mai trăiesc porumbei. Caut pe Google unul mai răsărit şi ce-mi văd ochii? Dau de porumbelul lui Păstorel. Bun şi ăsta. Citesc.

Dacă şi de astă dată
Se retrag din Orient,
Mă fac porumbelul păcii
Şi …

Hopa! Nu merge nici aşa. Dacă se interpretează? Mai ales că prin vecini e gălăgie mare şi s-ar putea spune că fac aluzie la porcul din cucuruz.

Văd eu că nu merge în nici un fel. Mai bine nu scriu nimic. Ce vreţi? Să scriu despre grauri? Păi, pe ăştia nu i-a desenat Picasso. Nu i-a desenat el, dar i-a croncănit Păstorel.

Mai bine las ce e scris pe Google, că oricum e scris mai …
Mai cum?
Habar n-am cum, dar de ce n-ar trage el ricşa? Lui ce-i strică?

4 comentarii:

  1. ...ziceam, ElZap, că nu e bine să te laşi de scris fiindcă ştii cum e când taci...scorojite biserici de ţară /i-alungă pe îngeri în târgul hain /să cânte prin bâlciul modern la chitară /să-şi vândă sfinţirea pe-o litră de vin.

    RăspundețiȘtergere
  2. Şi fiindcă faci trimitere la cele sfinte, o să-ţi răspund în acelaşi registru:
    "Dacă vor tăcea aceştia, pietrele vor striga."
    Că am spus eu cele din text, sau ar fi spus-o alţii e mai puţin important. Sigur o gândesc mulţi.
    Martor mi-e Google.

    RăspundețiȘtergere
  3. Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

    RăspundețiȘtergere
  4. Cu cata nevinovatie (asta e tot un fel de sfintire!)ti-ai imprastiat gandurile! In definitiv, n-ai vorbit decat despre Picasso si despre ceva zburatoare...
    Atunci cum se face ca eu, pornind pe urmele portretului aceluia la care faci referire mai pe la inceput, m-am luat cu cititul si-am ajuns de la doamna cu mustata la... Stalin! :))
    Sa ma fi ratacit prin meandrele virtuale ale prietenului Google?
    Oricum, asa de nevinovat scrii, ca multa bataie de cap ai da vreunui tip de cenzura sa te prinda!
    ***
    Nu plec pana nu-ti spun ca tare frumos ai adus-o din condei aici: "Destinatarul a mierlit-o, ba chiar s-a răscolit puţin în mausoleu până ce într-o zi şi-a luat tălpăşiţa şi s-a tolănit mai la vale alături de oamenii de rând. Noroc că Pablo n-a păţit nimic. Era prea mare."

    RăspundețiȘtergere