Postări
ElZap
Exisă tot felul de oameni. Am auzit bunăoară de omul care aduce ploaia, deşi cred că sunt oameni ce aduc fulgere, tunete, voturi, după cum cred ca sunt oameni care aduc a maimuţă.
Omul barieră, cel ce stă la intrarea în oraş cu mâna pe bara aia mobilă de şi-o ridică sau şi-o coboară după cum vor muşchii lui de fost publicist, nestudent în drept, un fel de Rică Venturiano de provincie, cunoscut bine în lumea interlopă‚ ajuns cu dosar voluminos pe la DNA. E un fel de baron local, un fel de şef al unui stat în stat, ce călăreşte pe cine vrea el, şi tunde sau beleşte pe cine poate.
Gură bogată, el se pricepe la toate. Nimeni nu se leagă de el, că ştie cum să folosească unsoarea pentru a nu scârţâi căruţa cu care pleacă pe înserate la condus feuda peste care domneşte în dispreţul oricărei legi. La cât este el de deştept, ar fi în stare să calce şi peste legea vaselor comunicante, desigur dacă n-ar şti că numita lege nu i-ar aduce niscaiva beneficii prin comunicarea subterană pe care i-o asigură cu profit înzecit.
Toţi cad, mai devreme sau mai târziu, numai el pică ca pisica veşnic în picioare. De lege n-are cum să-i fie frică, mai ales de când a aflat că aiasta e moartă demult, de pe vremea când el cu arma în mână veghea la căpătâiul ei cu ceva ani în urmă. Singura lege pe care o recunoaşte este legea junglei, în care el se crede leu.
De cât a adunat îi dă mâna să facă pe filantropul, că aşa s-a născut orice boierie pe-aici şi pe aiurea. Toţi boierii, se zice că au fost la început lotri.
Acum s-a gândit să aducă nişte fete pe la el prin urbe, ca să-şi clătească şi el ochii cu nişte prospături de pe alte meleaguri. Cu fetele astea joacă precum un drac, sau satir dacă vă supără necuratul, prin toate crucile drumurilor.
Zice-se că o să le aducă la spectacolele lui şi pe nişte cuvioase bătrânele nevăzătoare şi pe jumătate surdo-mute, ca să se bucure cum se cuvine de năzbâtiile lui.
Să mai zică cineva că n-o coborât/urcat dracul gol pe pământ.
Mergeţi şi-l vedeţi pe Sambayot, dacă nu vă vine să credeţi.
Exisă tot felul de oameni. Am auzit bunăoară de omul care aduce ploaia, deşi cred că sunt oameni ce aduc fulgere, tunete, voturi, după cum cred ca sunt oameni care aduc a maimuţă.
Omul barieră, cel ce stă la intrarea în oraş cu mâna pe bara aia mobilă de şi-o ridică sau şi-o coboară după cum vor muşchii lui de fost publicist, nestudent în drept, un fel de Rică Venturiano de provincie, cunoscut bine în lumea interlopă‚ ajuns cu dosar voluminos pe la DNA. E un fel de baron local, un fel de şef al unui stat în stat, ce călăreşte pe cine vrea el, şi tunde sau beleşte pe cine poate.
Gură bogată, el se pricepe la toate. Nimeni nu se leagă de el, că ştie cum să folosească unsoarea pentru a nu scârţâi căruţa cu care pleacă pe înserate la condus feuda peste care domneşte în dispreţul oricărei legi. La cât este el de deştept, ar fi în stare să calce şi peste legea vaselor comunicante, desigur dacă n-ar şti că numita lege nu i-ar aduce niscaiva beneficii prin comunicarea subterană pe care i-o asigură cu profit înzecit.
Toţi cad, mai devreme sau mai târziu, numai el pică ca pisica veşnic în picioare. De lege n-are cum să-i fie frică, mai ales de când a aflat că aiasta e moartă demult, de pe vremea când el cu arma în mână veghea la căpătâiul ei cu ceva ani în urmă. Singura lege pe care o recunoaşte este legea junglei, în care el se crede leu.
De cât a adunat îi dă mâna să facă pe filantropul, că aşa s-a născut orice boierie pe-aici şi pe aiurea. Toţi boierii, se zice că au fost la început lotri.
Acum s-a gândit să aducă nişte fete pe la el prin urbe, ca să-şi clătească şi el ochii cu nişte prospături de pe alte meleaguri. Cu fetele astea joacă precum un drac, sau satir dacă vă supără necuratul, prin toate crucile drumurilor.
Zice-se că o să le aducă la spectacolele lui şi pe nişte cuvioase bătrânele nevăzătoare şi pe jumătate surdo-mute, ca să se bucure cum se cuvine de năzbâtiile lui.
Să mai zică cineva că n-o coborât/urcat dracul gol pe pământ.
Mergeţi şi-l vedeţi pe Sambayot, dacă nu vă vine să credeţi.
L-am văzut pe Sambayot! Un golănaş de toată frumuseţea cu un nume de-a dreptul apetisant [mazăre nouă cu mărar, primăvara...], încălţat în nişte umblători de culoarea onorabilei legume căreia îi strică faima. Asta în prima zi. În a doua, nu ştiu cum era încălţat, da' purta un minunat sacou lucios, cu un imprimeu în pătrăţele mai mari, mai mici... am văzut pe la halatele de casă.
RăspundețiȘtergereNu ştiu cum arată coperta dosarului ăluia penal (o fi verde mazăre, o fi în carouri) pe care şi l-a obţinut lovind om pe trecerea de pietoni.
În fine! Sămbăreala asta pe care o gestionează din banii primăriei, cred că e o replică adresată ministrei Udrea, un "uite-acilea, fă, cum se aduce turistu' pe litoral!"
Păcat că o mulţime de tipi internaţi la Spitalul Mun. din Constanţa, cam sărăcuţ în dotări medicale, nu pot da o fugă pe faleză să le admire pe dansatoarele de Samba!... Adevărul e că te cam scoală din morţi :))
Ce să-i faci, dansează şi compatrioţii noştri după cum bate văntul.
RăspundețiȘtergereDe sculat, te scoală alea, numai dacă nu eşti "prea mort".
Treaba e că sunt prea mulţi şi nu ştiu dacă o să-ncapă.