Jeluirea câinelui

ElZap

Aşadar s-a tras.

Cine-a tras în noi după 22? Toată lumea ridică din umeri. Cică n-a tras nimeni.

Aici măcar ştim cine-a tras. Ştim aproximativ, că democraţia subţire cu mascaţi se ţine, nu ca dictatura care a apelat la nişte pârliţi de miliţieni. Şi ăia umblau creanga după turişti. Turiştii în mod cert n-au tras.

În câine au tras mascaţii, pe care nu i-a văzut nimeni la faţă. Mascaţii sunt ca fetele alea mari de pe plaiurile mioritice care şi-au pus Hijab. Nimeni nu ştie ce se ascunde sub Hijab.

Acum, noi nici nu ştim de ce au tras. Căinele era în legitimă apărare? L-a dotat stăpânul cu vestă antiglonţ? Măcar un pulovăr i-ar fi putut împleti. Din banii naivilor puşi pe căpătuială. Ştiu eu că pulovărul te apără perfect de gloanţe. Trăgătorii de elită nici n-au curajul să te ochească, necum să apese pe trăgaci.

Treaba e că circul a început după ce alicele au pătruns în piciorul patrupedului.

Imagine de BREAKING NEWS.

Ciorapul cu care a fost bandajat patrupedul s-a întins pe toate ecranele televiziunilor.

Jurnalistele afectate şi-au înmuiat creionul chimic în rujul de pe buze. Numai preşedinele de CAP şi-l înmoaie în ureche. Au început să curgă editoriale segmentate de Breaking News. Şi iar editoriale. O mare de lacrimi se prelingea pe LCD-urile cu sau fără LED backlighting.

Bocitoare deghizate în poeţi de curte şi-au pregătit partiturile. Nu prinzi momentul propice, degeaba eşti poet! Conştiinţa trece totuşi prin burtă.

Până şi deontologii au ieşit la rampă. La rampă şi în gura creşei. Mutarea asta a fost preemptivă. Ca războiul din Irak. Nu eşti preemptiv la miezul nopţii, îţi saltă patronul. Fără patron se duce castronul de ciorbă. Se duce şi shaorma, şi odată cu ea se clatină economia de piaţă. La noi chestia asta economică se bazează strict pe IMM-uri şi pe chioşcuri la care se vând seminţe. Atâta ne-a mai rămas după ce ne-au implementat de ne-au rupt toţi specialiştii clociţi la şcolile de partid. Cu astea defilăm până o face plopul pere.

Nu mai vorbesc de specialiştii în balistică şi în alte domenii care încep cu bali...

Toată lumea plângea durerea câinelui.

Am început să plâng şi eu, că aşa era bonton.

M-am oprit când mi-a trecut prin minte imaginea unui pat de spital, cu nişte rude care... ba plângeau, ba discutau despre averea celui ce urma să dispară sub ochii lor.

Dacă Doamne fereşte jeluirea asta a câinelui este tot o acţiune preemptivă?

Dacă o să râdă de mine toate generaţiile viitoare, ca de cei ce au ieşit la rivuluţie ca să ia de la unii şi să dea la alţii?

P.S.
Singurul nevinovat în tot circul ăsta e câinele. El sărmanul nu avea nicio ieşire. Asta-i viaţa de câine.