joi, 20 ianuarie 2011

Şi reformă fără de sfârşit...

ElZap

De douăzeci de ani reformăm întruna.

Reformăm cu o sălbăticie greu de imaginat. Reformăm ce nu a fost făcut bine înainte de 89, ce nu a fost făcut bine de cei ce au condus România cu zece ani în urmă, ba chiar şi ceea ce am reformat noi acum trei săptămâni.

Scopul nostru e reforma fără de sfârşit. Nu contează că nimeni nu verifică aceste reforme. Noi reformăm mereu.

Mai nou am vrea să reformăm felul în care vor fi finanţate campaniile electorale. Să se dea bani tuturor celor care au nevoie de bani. Politicienilor care ne vor ferici în Parlamentul României, în primul rând.

Stau şi eu ca prostul în uliţa satului şi mă întreb: oare de ce nu s-au respectat legile pe care tot noi le-am scos? Îmi amintesc că la nişte alegeri a ieşit un alegător care a spus în văzul lumii că el va vota de cinci ori. A păţit omul ăla ceva? Doar s-a autodemascat, n-aşa? Jupâne, dacă n-ai fost în stare să opreşti mita electorală cât ai stat în fruntea statului, cum te-aş crede că o vei opri băgând bani în buzunarele aleşilor noştri. Poate în buzunarele aleşilor matale.

Şi-apoi, înainte de a da bani "catindaţilor noştri şi ai matale", nu ar fi bine să-i luăm pe ce-i ce au fost daţi? Poate şi pe cei ce au dat. Să-i luăm de guler, făcându-le vânt cu un şut în dos. Asta ar fi un început de reformă, zic eu.

Reformăm şi învăţământul, că trebe! Trebe să intre la şcoală toate tutele. Alea de obţin succesuri peste succesuri. Alea de sunt primite cu alai, pentru a li se înmâna carnetul de partid depus cu două săptămâni în urmă ca să "candideze independent".

S-a ales praful de învăţămând, de cât a fost reformat. Orice netot a venit şi s-a pus pe reformat. Pe învăţat nu s-a pus nimenea. Au curs fluvii de bănet în buzunarele unor protejaţi. Au curs ca să ce? Ca să scoată pe porţile unor universităţi de mucava, nişte absolvenţi care nu ştiu nici măcar cât ştiau când au intrat acolo?

Reformăm turismul cu tot felul de spectacole de circ făcute de aleşii noştri. Ai noştri? Oarecum, dacă ne gândim că au fost aleşi contra a două sticle de rachiu şi o sticlă de ulei rânced. După reformare scoatem branduri de ţară. Frunze de milioane cu care ne acoperim ruşinea, precum a făcut Eva după ce a muşcat din şarpele păcatului. Poate din mai mulţi şerpi. Oare ce gust aveau şerpii ăia? De căpşuni? De zmeură? De gorgonzola?

De ce nu am reforma raiul? Cu şarpele care oricum se cam îndoaie. Cu Adamul ăsta de operetă. Cu evele astea de umblă la mere.

Jupâne, dacă o ţii pe reforme, o să ajungi să nu mai ai ce reforma. Că mulţi din cei pe care îi reformezi, nu au răbdare şi trec în lumea celor drepţi. Îi treci matale cu reformele-ţi fără de sfârşit.

Sau poate n-am priceput eu ca lumea? Poate că ăsta e scopul matale.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu