Lovitură de maestru

ElZap

Mare vânzoleală în presă. Mare forfotă în lumea politicii. Dezbateri aprinse în sfera autorilor de anale de primă clasă (aka analişti, ca să nu se nască vreo confuzie). Încă nu s-a hotărât cine a dat şi cine a încasat. Nu e clar nici cine va încasa, cât va încasa şi cine va achita nota de plată.

Specialiştii se aşează pe rânduri, într-un fel de lapte gros, aliniindu-se unul peste altul şi toţi în spatele liderilor de turmă, singurii care nu sunt încălecaţi. Deocamdată. Se pare că ei îi încalecă pe toţi, până când le-o veni şi lor scadenţa. Dacă le-o veni, deşi eu nu prea cred.

Despre onorarii nu ni se suflă o vorbuliţă, deşi este ştiut că ele sunt obligatorii în orice economie de piaţă, darămite în cea de talcioc. În economia asta de bâlci, nimeni n-are voie să lucreze pe de-a moaca, ca să nu strice regula aia cu cererea şi oferta. Să nu-mi spui matale deontologule, că te abaţi de la regulă, că am pregătită lozinca aia cu Huo.

„Huo, comunistule! Tot ca pe vremea împuşcatului? Tot cu munca patriotică? Tot cu munca de la om la om?”

Unii ne conving cum că Zeus s-ar fi supărat şi l-a înveşmântat în respect pe un prâslea, care s-a încumetat să-i iasă din vorbă şi să cânte pe o altă partitură, contrară celei care i-a fost înmânată la intrarea în scenă.

Alţii însă ne asigură că n-a fost decât o iluzie optică. Cam cum sunt alea de la circ, că tot suntem în zodia circului perpetuu. Pasămite, unii din tabăra duşmană i-ar fi tăiat mâna lui Zeus cu Adobe Photoshopul şi i-au aruncat-o cu mare iuţeală în moaca lui prâslea cel obraznic. Atât de fină a fost decuparea, că cel rămas pentru câteva miimi de secundă ciung, nici măcar nu şi-a dat seama că este mutilat.

Alţii însă aruncă bănuiala cum că Zeus, într-o clipă de rătăcire, şi-a închipuit că el este miticul Uí Néill, aşa că şi-a tăiat de bună voie braţul, aruncându-l în obrazul băietului, pe care desigur l-a confundat cu ţărmul Irlandei. Asta desigur, numai şi numai pentru a nu fi atinsă moaca ăluia de braţul duşman, caz în care ar fi fost un adevărat dezastru. Aşa că totul e bine când se termină cu bine, iar prâslea cel impertinent ar face bine să-i mulţumească binefăcătorului său.

N-am de unde să ştiu cum s-au petrecut treburile, eu necultivând ieşirile mult prea rafinate la iarbă verde ale lui Zeus, cum ar fi de pildă ieşirea pe păşunea Golden Blitz, ca să-l ajute pe baciul ortoman să-şi pască interesele.

Pe la crâşmele din mahala beţivii deja analizează noua tehnică de plesnit eficient. Eficient şi fără a da prilejul celor din jur să observe ceva. Unii au început s-o exerseze.



Trebui să fiu de acord cu ei, că lovitura este una de profesionist, aşa că e bine să o analizăm, că nu se ştie niciodată când ai nevoie de o astfel de tehnică.

Aşadar, să zicem că cineva, fie el chiar şi un copil care trebuia să cam stea pe-acasă, te supără vorbind ce nu trebuia să-i iasă pe plisc. Nu are nicio importanţă dacă el o face din prostie, de-al dracului ce e pielea pe el, sau pus de unii mai mari ca să-ţi încurce ţie socotelile.

Adulţii trebuie să vegheze la ce face tineretul, şi mai ales au datoria să corecteze din timp abaterile lor de la normă.

Primul pas pe care trebuie să-l faci, este să-i determini cu precizie coordonatele carteziene, aşa cum ai învăţat la geometria analitică. Odată determinate valorile lui x, z şi z, estimezi cu precizie mişcarea în spaţiu al punctului ţintă, folosind teoria probabilităţilor, pe care o asezonezi cu niţică statistică. Mai pe înţeles: las că ajungi tu în raza mea de acţiune!

Pasul următor este de natură temporală. Aştepţi să se producă un eveniment care să distragă atenţia gloatei de la ceea ce urmează să se întâmple. Nu se produce de la sine? Ai tu grijă să-l stimulezi cumva.

Este de la sine înţeles că ţie ţi se rupe-n paişpe de ceea ce se întâmplă în jur. Ce dacă o femeie isterică urlă că n-are unde să locuiască? Doar n-o să-i dai vila ta pe care ai luat-o cu japca, pe când puteai s-o iei? Tu eşti atent la ţinta pe care urmează s-o atingi. Dacă ţinta este un gură cască, e aproape sigur că într-un timp bine determinat va ajunge în bătaia braţului tău.

Ai mare grijă ca să determini cu precizie momentul în care braţul va zvâcni, că altfel ai transpirat degeaba, şi nu uita să creezi victimei impresia că nu i se poate întâmpla nimic. În acest scop, o privire aruncată în partea opusă victimei este o soluţie inspirată.

Până se produc condiţiile oprime, găseşti tu un motiv ca să rămâi în apropierea derbedeului.

La momentul propice, nu-ţi rămâne decât să-i plasezi peste bot corecţia plănuită, după care ai grijă să te vadă lumea că te preocupi de soarta femeii cu probleme.

Cam ăştia ar trebui să fie paşii pe care trebuie să-i urmaţi.

Sper ca nimeni să nu bage de seamă ce-am scris mai sus. Nu de alta, dar s-ar putea să pună metoda asta în practică.

Şi dacă o pune, pierd şi şansa asta de a o patenta.