Postări
ElZap
Mare noroc să fii flăcău chipeş.
Şi mai mare noroc e să fii genial, arogant şi puţin şmecher.
Dacă ai toate aceste calităţi, toată lumea te cheamă să iei mireasă la dans.
Nu contează dacă dumneaei este frumoasă, slută, tânără sau pe punctul de a se transforma în babă. Contează cum ştii tu s-o întorci, în aşa fel încât să nu i se vadă defectele. Nu le văd socrii mari, nu le vede mirele şi mai ales nu le văd invitaţii.
Ce dacă domnişoara a mai avut o groază de succesuri, de a făcut din buze ca trenul botulinic? Dacă tu ştii cum s-o arăţi lumii iese aia un fel de Albă ca Zăpada, de ai zice că piticii nici n-au îndrăznit să se uite pe gaura cheii. Poţi s-o scoţi şi un fel de Marie Curie în devenire, aşteptând sfioasă să primească Premiul Nobel pentru gramatică.
Asta a fost odată.
Acum, că au trecut anii peste el, flăcăul nostru se mulţumeşte şi cu nişte mirese mai pârguite. Unele chiar abia ieşite din lăuzie. Pe astea de ce le-ar dansa becherul nostru de-o seară? Habar n-am, că eu nu le am cu aritmetica şi nici la făcut totaluri parţiale şi generale nu mă pricep. Ceea ce văd eu e doar că dumnealui se comportă ca o maşină de spălat AlbaLux rămasă dinainte de 90. O freacă până iese albă precum a vrut clientul. Vorba ceea: clientul nostru, stăpânul nostru. Dacă clientul o cere ar putea s-o scoată şi Scufiţa Roşie la o adică.
Dacă nuntaşii sunt mulţumiţi de spectacol, treaba merge bine. Toată lumea bea şi se veseleşte. În final, nuntaşul bagă mâna în chimir şi aruncă pe masă darul. Cu darul pe care mireasa şi l-a luat cu de la ea putere mult înainte de nuntă,iese o sumă frumuşică.
Măcar aşa albită, poate şi dumneaei să-şi plătească lăutarul care i-a cântat o seară melodia aia de pe vremuri. Aia care glăsuia cum că "nu eşti de vină tu", sau cam aşa ceva. Păi dacă nu e nici ea de vină, cine dracu este vinovat în ţara asta?
După dansul ăsta scabros urmează darul.
Aşa se cuvine la orice nuntă cu dar.
Mare noroc să fii flăcău chipeş.
Şi mai mare noroc e să fii genial, arogant şi puţin şmecher.
Dacă ai toate aceste calităţi, toată lumea te cheamă să iei mireasă la dans.
Nu contează dacă dumneaei este frumoasă, slută, tânără sau pe punctul de a se transforma în babă. Contează cum ştii tu s-o întorci, în aşa fel încât să nu i se vadă defectele. Nu le văd socrii mari, nu le vede mirele şi mai ales nu le văd invitaţii.
Ce dacă domnişoara a mai avut o groază de succesuri, de a făcut din buze ca trenul botulinic? Dacă tu ştii cum s-o arăţi lumii iese aia un fel de Albă ca Zăpada, de ai zice că piticii nici n-au îndrăznit să se uite pe gaura cheii. Poţi s-o scoţi şi un fel de Marie Curie în devenire, aşteptând sfioasă să primească Premiul Nobel pentru gramatică.
Asta a fost odată.
Acum, că au trecut anii peste el, flăcăul nostru se mulţumeşte şi cu nişte mirese mai pârguite. Unele chiar abia ieşite din lăuzie. Pe astea de ce le-ar dansa becherul nostru de-o seară? Habar n-am, că eu nu le am cu aritmetica şi nici la făcut totaluri parţiale şi generale nu mă pricep. Ceea ce văd eu e doar că dumnealui se comportă ca o maşină de spălat AlbaLux rămasă dinainte de 90. O freacă până iese albă precum a vrut clientul. Vorba ceea: clientul nostru, stăpânul nostru. Dacă clientul o cere ar putea s-o scoată şi Scufiţa Roşie la o adică.
Dacă nuntaşii sunt mulţumiţi de spectacol, treaba merge bine. Toată lumea bea şi se veseleşte. În final, nuntaşul bagă mâna în chimir şi aruncă pe masă darul. Cu darul pe care mireasa şi l-a luat cu de la ea putere mult înainte de nuntă,iese o sumă frumuşică.
Măcar aşa albită, poate şi dumneaei să-şi plătească lăutarul care i-a cântat o seară melodia aia de pe vremuri. Aia care glăsuia cum că "nu eşti de vină tu", sau cam aşa ceva. Păi dacă nu e nici ea de vină, cine dracu este vinovat în ţara asta?
După dansul ăsta scabros urmează darul.
Aşa se cuvine la orice nuntă cu dar.
Tare bine ai făcut c-ai adus vorba, ElZap!
RăspundețiȘtergereAr trebui să-l claxoneze toată blogorimea. Păi dacă un aşa mare antibăsist, o ia la dans pe una din cadânele marinarului, înseamnă că fata chiar n-are nicio vină.
Ăsta e mesajul.
Cât o fi costând, în vremuri de criză, un vals de-ăsta?
@renata
RăspundețiȘtergereSe vede treaba că şi blogorimea s-a dat după nuntaşi. Nu-mi vine să cred că e din cauza darului. Asta ar fi prea de tot. Chiar şi forumimea?!
Ai observat că are aproape numai comentarii pozitive domnu Ciutacu? Ciudat!
RăspundețiȘtergereSigur că blogorimea nu e o masă omogenă, un ţesut, care interacţionează în totalitate. E ca un strugure imens cu un număr impresionant de boabe. Fiecare bob e o microblogorime. În bobu care-l conţine pe Ciutacu e şi Mana cu admiratorii şi prietenii ei, e o mulţime de lume bună cu care se cunoaşte, se salută, poate iese la şpriţuri. Nu e aşa simplu să ai păreri critice despre prieteni şi cunoscuţi. De-aia cei mai mulţi au ales să tacă.
Ştii, mie mi-a rămas înfipt în creier următorul text, (aproximativ) al unei blogoriţe pe care o citesc şi o apreciez. Când cu nunta aia... cu primarul de Voluntari, fata mi-a justificat tăcerea ei pe subiectul cu pricina cam aşa - eu ştiam că L.V. o simpatizează foarte mult, de-aia n-am scris.
Înţelegi? Când îţi alegi subiectul, te mai uiţi şi tu pe cine ai în blogroll, cine te citeşte, pe cine superi...
Sigur că am observat.
RăspundețiȘtergereNu numai câinii de pază au amuţit.
Până la urmă amuţim cu toţii. Avem opinii.
- Am venit şi eu şefule, ca să ştii că am băgat de seamă cât eşti de genial.
- Sigur că eşti arogant, dar nu se făcea să te pui rău cu stăpânirea. Nu ajunge că l-ai scărmănat pe P. junior dimpreună cu fata aia cu strungăreaţă, care l-a întrebat de Adam Smith?
Ce dacă n-a băgat fata aia cum că tipul n-a luat Nobelul!? Măcar dacă se dădea post-mortem.
- Şi pe coniţa, odrasla ştim noi cui, tot tu ai scărmănat-o. Atunci ai reacţionat violent când unul ţi-a zis-o în faţă.
http://www.ciutacu.ro/articol/miserupism-europarlamentar-feroce/
"Orbit de-al gloriei nesatiu,
Albit de ani, dar tot copil,
E lesne sa ma faci Zoil
Cand singur tu te faci Horatiu."