15 iunie

ElZap

O zi ca oricare alta. Pentru mulţi ziua asta nu înseamnă nimic. Aşa mi se pare mie, dacă mă iau după textele scrise azi.

Avem disponibilitatea de a stinge făclii. Ne place întunericul? Oricum ne înfundăm în beznă pe zi ce trece.

Ce mai contează un poet? În jurul lui se adună pigmeii mărunţi pentru a exersa aruncatul cu praştia. Fiecare din ei se consideră un viitor erou, doar pentru că a avut curajul să se lupte cu o făclie. Una pe care tot ei au ajutat-o să se stingă. Făcea prea multă lumină. Fiinţele de grotă urăsc până şi crepusculul.

Ce-aş mai pute adăuga eu, când ştiu că nimeni nu vrea să asculte? Nu pe mine, un neînsemnat mâzgălitor de blog. Nici pe el nu-l mai citeşte nimeni. Toată lumea e în campanie. Campanie de semănat texte. Nici nu ştiu dacă are sens să iau un citat din el. Cui i-ar folosi? Şi totuşi...

"Rebel! făcuși din sceptru unealtă de ocară
Ș-ai dat tu însuși pildă din om să fie fiară.
Eu lumii trebuit-am, dar ție-ți trebui ea,
Să fie rea, smintită, coruptă, cum o vrea,
Tu ești din a ei milă stăpân și s-o urmezi
Tu trebui, ca mai bine în scaun să te-așezi;
Ca nu de vro suflare pe dânsul să te clatini
Căta-vei să iei ochii prostești cu nouă datini.
Din Sybaris vei strânge bătrâni cu bărbi boite,
Ca neamului să-i deie naravuri mai spoite,
S-arate cum moșnegii, îmbălsămiți ca mumii

Întrec și tineretul în scandelele lumii!"