Ciolanul ce ne uneşte

ElZap

Principii? Idealuri? Ideologii? De stânga, de dreapta, de centru-stânga?

Aiureli din panoplia demagogiei politice! Vorbe goale, asemenea acelor bucăţi de hârtie cărora li se mai spune şi bancnote. Şi unele şi altele te lasă o vreme să te îmbeţi cu iluzia că sunt nişte chestii în care putem a ne încrede fără a cere garanţii. Până într-o zi, aleasă cu grijă de Marii Escroci. În ziua aceea el îţi trag preşul şi te lasă lat. Lat şi cu buzele umflate.

Aşadar, unde a dispărut doctrina? Că nu am auzit o vorbuliţă despre o bănuită legătură dintre doctrină şi ciolan.

Şi totuşi... Haita începe să se agite. Animalele de pradă încep să-şi arate colţii. Până la momentul în care vor începe să se sfâşie mai e foarte puţin. Extrem de puţin.

De fapt ce mârâie dulăii? Noi, oamenii normali nu le înţelegem limba lor, dar unii spun că ar arunca o întrebare către şeful haitei. Cel ce i-a asigurat totdeauna că îi va duce la victorie. La pradă vreau să zic. Şi acum? Unde sunt banii lor? Că degeaba o dăm cotită, politica înseamnă mulţi, foarte muţi bani, iar banii ăştia ar fi trebuit să facă ceva pui.

Pe omul de rând îl puteai prosti cu lozinci, că el nu avea ce face, dar politicianul îşi vrea banii înmulţindu-se.

Prin pâcla asta de vorbe poleite, toţi combatanţii văd undeva în zare un ciolan. Ciolanul ce ne ţine împreună. Cât ne ţine.