Postări
ElZap
Acum câteva luni am mers la doctor.
Începusem să mă bănuiesc singur. De paranoia.
De la nişte roşii mi s-a tras. Le bănuiam că sunt defecte. Stricate nu erau, că le-aş fi zis alterate. Şi nici desfrânate nu era, că de-abia s-au dat jos de pe spalier, nu de pe videochat. Săracele nu auziseră încă nici măcar de Facebook, de hi5 sau de meebo.
Roşii erau, deşi numai roşii nu erau. Le mâncam cu ochii. Doar cu ochii, că după primul test gustativ, îmi provocau dezgust. Aveau gust de nimic, miros de nimic, dar aveau culoare de roşii, ce mai.
Roşiile au fost simptomele bolii. Sau simptomul, dacă vreţi, că de la roşii s-a întins la alte chestii.
Am început să bănuiesc brânza, sucurile astea supernaturale, florile luate din colţul străzii, de care nu se apropie nicio albină (şi albinele au dat în paranoia!?).
Acum boala s-a întins la presă, la mass-media în general, la CNA, la CNSAS şi la alte comitete şi comiţii. Feriţi-vă să nu vă întâlniţi cu mine. În mod sigur o să vă bănuiesc de ceva. De altfel nu prea aveţi cum să vă întâlniţi, devreme ce nici nu exist. Sunt o banală maşină virtuală care a fost proiectată să scrie texte.
Când deschid televizorul îmi pun masca de gaze pe figură. Mi-e teamă să nu mă intoxic.
De internet nici nu mai încape vorbă. Cum caut un subiect de actualitate, peste mine se revarsă fluvii de ştiri. Toate una şi una. Nimic nu e policolor. Totul e alb ca varul sau negru precum ugerul lui Satan. Dacă e negru, e de la sine înţeles că şi laptele pe care vreau să-l mulg de-acolo tot negru e. Ca şi brânza, ca şi caşcavalul, ca şi iaurtul. În iaurtul ăsta n-are sens să suflu, că ia foc. Ia foc agenţia de ştiri, vreau să zic.
Chestia e cu doctorul. Cu doctorul mi s-a înfundat. S-a defectat şi el. În loc să-mi dea o bulină acolo, un placebo măcar, el m-a făcut nebun. Zicea că sunt sănătos, că nu am nimic cu capul, că aşa sunt roşiile astea, că şi presa e la fel, etc. etc.
Aşadar acum sunt sănătos!
Sunt sănătos dar trebuie să am grijă de domnul doctor. El este în spital. L-au băgat în cămaşă de forţă. Îl tratează numai cu roşii.
Cică i-au zis că nu trebuia să-mi spună că sunt sănătos. Că acum toată lumea o să afle ce nu trebuia să ştie decât o anumită ELITĂ.
Aşadar asta e? ELITA este. Şi ea nu este defectă?
Acum câteva luni am mers la doctor. Începusem să mă bănuiesc singur. De paranoia.
De la nişte roşii mi s-a tras. Le bănuiam că sunt defecte. Stricate nu erau, că le-aş fi zis alterate. Şi nici desfrânate nu era, că de-abia s-au dat jos de pe spalier, nu de pe videochat. Săracele nu auziseră încă nici măcar de Facebook, de hi5 sau de meebo.
Roşii erau, deşi numai roşii nu erau. Le mâncam cu ochii. Doar cu ochii, că după primul test gustativ, îmi provocau dezgust. Aveau gust de nimic, miros de nimic, dar aveau culoare de roşii, ce mai.
Roşiile au fost simptomele bolii. Sau simptomul, dacă vreţi, că de la roşii s-a întins la alte chestii.
Am început să bănuiesc brânza, sucurile astea supernaturale, florile luate din colţul străzii, de care nu se apropie nicio albină (şi albinele au dat în paranoia!?).
Acum boala s-a întins la presă, la mass-media în general, la CNA, la CNSAS şi la alte comitete şi comiţii. Feriţi-vă să nu vă întâlniţi cu mine. În mod sigur o să vă bănuiesc de ceva. De altfel nu prea aveţi cum să vă întâlniţi, devreme ce nici nu exist. Sunt o banală maşină virtuală care a fost proiectată să scrie texte.
Când deschid televizorul îmi pun masca de gaze pe figură. Mi-e teamă să nu mă intoxic.
De internet nici nu mai încape vorbă. Cum caut un subiect de actualitate, peste mine se revarsă fluvii de ştiri. Toate una şi una. Nimic nu e policolor. Totul e alb ca varul sau negru precum ugerul lui Satan. Dacă e negru, e de la sine înţeles că şi laptele pe care vreau să-l mulg de-acolo tot negru e. Ca şi brânza, ca şi caşcavalul, ca şi iaurtul. În iaurtul ăsta n-are sens să suflu, că ia foc. Ia foc agenţia de ştiri, vreau să zic.
Chestia e cu doctorul. Cu doctorul mi s-a înfundat. S-a defectat şi el. În loc să-mi dea o bulină acolo, un placebo măcar, el m-a făcut nebun. Zicea că sunt sănătos, că nu am nimic cu capul, că aşa sunt roşiile astea, că şi presa e la fel, etc. etc.
Aşadar acum sunt sănătos!
Sunt sănătos dar trebuie să am grijă de domnul doctor. El este în spital. L-au băgat în cămaşă de forţă. Îl tratează numai cu roşii.
Cică i-au zis că nu trebuia să-mi spună că sunt sănătos. Că acum toată lumea o să afle ce nu trebuia să ştie decât o anumită ELITĂ.
Aşadar asta e? ELITA este. Şi ea nu este defectă?
Ce mi-ai plăcut!
RăspundețiȘtergereCum te-ai întins la aluzii în lanţ! Să nu zic lanţ, că sună a pârnaie. Să zic în serie. (În paralel sunt Ei!)
Aş îndrăzni să afirm şi eu, chiar dacă nu sunt doctor, că eşti sănătos. Tun! Să nu zic tun, că se contabilizează la armament?
Nu ştiu din ce-s făcute roşiile, că n-am citit reţeta, dar ştiu din ce e făcut pateul de ficat.
Din orice, cu excepţia ficatului. Fanere (zic aşa, să nu zic unghii de pui şi copite de porc), piei, pieliţe, grăsime, cartilaj,făină de oase, arome, culori, lianţi, emulsionanţi... Ei nu zic pe etichetă decât de carne de porc sau pui. Dar de ce ai pune CARNE la PATEU?
Cea de-a doua reţetă care mă preocupă - şi nu dau de ea - e cea a lăptişorului de matcă. Oare câţi oameni pe planetă îşi imaginează că albinele au uger, astfel că se obţin tone, cisterne, mări şi oceane de lăptişor de matcă?
Ştii vorba aia - ce vezi nu e adevărat?
E principiul producătorului de ceva de băgat în gură. După care urmează să-l băgăm pe producător altundeva...
@renata
RăspundețiȘtergereAdică vrei să-mi zici şi tu că sunt puţin nebun? Că roşiile alea nu sunt chiar roşii? Că ce vedem la televizor e aiurea?
Că suntem hrăniţi precum puii care o să ajungă la abator? Că se varsă în noi cultură, doar pentru că unii au nevoie de nişte spectatori la circul pe care-l fac?
Că am ajuns un fel de locomotive, în care un fochist dement aruncă cărbuni până o să ne facă să crăpăm de prea mult abur?
Că porumbelul ăla nu a fost pictat pentru a apăra pacea? Că puţin le pasă unora de pace, de democraţie, de drepturile omului?
Păi, atunci? Cine mai e întreg la minte, dacă şi eu sunt sănătos?
Întregimea minţii e una dintre cele mai periculoase (şi plicticoase) noxe cu care ne confruntăm.
RăspundețiȘtergere@renata
RăspundețiȘtergereÎncurcată treabă cu roşiile astea. Nici nu mai ştiu ce să cred.
Noroc că ei nu au timp de îndoieli.