luni, 14 martie 2011

Telefon

ElZap

Dacă ai chef să vorbeşti, îţi iei un telefon. Orice telefon e bun, deşi e indicat să fie unul fără fir. Asta ca să ai libertate de mişcare.

Naiba ştie dacă o s-o ai. Am auzit că nu se mai planteză microfoane. Acum microfoanele se pun pe undeva prin aer, de când cu moda asta a lui "cloud computing". De mişcare o să ai parte, dar n-o să ai parte de libertate, că te aude cel de sus.

Telefonul poate fi oricum. Poate fi chiar şi ieftin. Acum se găsesc şi de-astea, aşa că nu-i o problemă dacă nu ai bani.

Problema e dacă ai bani. Dacă ai, îţi iei unul ca cel de mai sus. Aur, diamante, safir, ce mai! Unul ca ăsta îţi ia ochii. Dai un ban, dar stai în faţă.

Am auzit pe undeva că americanii, care oricum sunt mult înaintea tuturor, chiar şi înaintea noastră, nu se pricep să folosească drăciile astea. Adică ştiu, dar ştiu numai pe sfert. Orice telefon şi-ar cumpăra ei tot pe post de cartof îl folosesc.

Unul ca ăsta de mai sus, nici nu trebuie să ştii să-l foloseşti. El nu este pentru vorbit. El este pentru scos din Vuitton. El este pentru arătat. Te faci doar că vorbeşti la el.

La astea nici nu trebuie să răspunzi. Odată ce lumea bagă de seamă că ai un Vuitton şi mai scoţi şi un telefon din el, îi piere glasul. Se bâlbâie înainte chiar de a scoate o vorbă.

Acum, stau şi eu şi mă întreb, dacă n-ar fi util şi un e-mail cu safire de-astea. Sau măcar un Facebook.

Măcar dacă nu te emailează nimeni, să stea lumea la intrare şi să se mire când bagă parola. Să se mire şi să se întrebe, de ce vrea să-ţi scrie?


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu