Trusoul

ElZap



Ar fi de râs, dacă nu ar fi de plâns.

Circulau pe vremuri, pe când purtam pantaloni scurţi, nişte poezele cam deocheate, în care puştanii şmecheri făceau trimitere direct la dessou-urile colegelor.

Ce ne facem fetelor
Ni s-au rupt...


Aşa era pe-atunci.

Astăzi lucrurile s-au schimbat.

Nişte doamne, că altfel n-am cum să le zic, s-au gândit că au nevoie de nişte trusouri. Nu pentru ele, că de alea se ocupă cine trebuie. Au nevoie pentru a prosti mămicile, că bebeluşii nu au cum să priceapă ce este aia mită electorală. O să ajungă să priceapă ei la momentul potrivit. Asta dacă mai ţine democraţia asta originală, până se fac ei mari, adică până li se dă voie să bage votul în urnă. Deocamdată se ocupă cu biberonul.

Dacă nu mă înşel, şi dacă nici Google nu mă păcaleşte, numele acestor doamne mărinimoase sunt după cum urmează:

Roberta Alma ANASTASE

Anca-Daniela BOAGIU

Ionela BRUCHENTAL-POP

Maria PETRE

Dan Gabriel POPA

http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=6779

Ce să zic? Frumos.

Cinste lor,
Cinste pedelistelor.

Mă rog, l-am băgat printre doamne şi pe domnul. Măcar să se simtă şi el în rând cu doamnele. Dacă are puterea de a se simţi.

Numai că de la vorbă până la faptă e o cale lungă. Aşa se face că doamnele au dat, iar domnul a luat. Le-a luat doamnelor trusoul. L-a dat jos, cum s-ar zice. Şi doamnele nu au zis nimic. Ba chiar au scos un uşor oftat de plăcere.

Bănuiesc că aici v-am confuzat niţel. Nu intenţionat. Parcă contează asta? Ştiţi replica beţivului ăla care vine acasă şi aruncă cu farfuria în nevastă, dar o nimereşte pe soacră? "Bun şi-aşa!"

1. Nu domnul de mai sus a luat obiectul ăla mult râvnit. Obiectul a fost ridicat de la doamne, de un domn mult mai mare. Unul care stă călare pe sat. El sa oţărât la cucoane şi le-a spus să dea jos trusoul.

2. Nici trusolul nu aparţine stricto sensu, doamnelor din lista bolduită, că pe ele nu le poate şicana nimenea cu astfel de propuneri. Trusolul aparţinea, că acum nu mai este valabilă chestia, altor doamne, care s-au încumetat să dea naştere unor copii. Se înţelege că ăia micii nu aveau cum să-l ia pe inventar, neavând încă buletin, aşa că el a fost luat de doamenele mămici.

3. Trusoul nu a fost dat jos într-o cameră semi-luminată, sau semi-umbrită, în care umbrele stimulează imaginaţia pentru ceea ce ar urma să se întâmple. Mult mai prozaic, el a fost dat jos de pe lista cu drepturile celui născut. Asta ca în bancul ăla cu Bulă: "dă jos dracului chiloţii, că am nevoie de elastic ca să-mi fac praştie". Şi trusoul (bebeluşilor) praştie s-a făcut la auzul cuvintelor ieşite din gura domnului.

4. Oftatul de plăcere al doamnelor (mămici) nu vine de la foşnetul mătăsii, ci de la bucuria că bebeluşii lor o să se poată lăuda când vor ajunge mari că s-au născut în rai. Nu e de colea să umbli în fundul gol, să mănânci mere pădureţe, dar să te lauzi că trăieşti în rai.

În încheiere ce să mai zic. Aştept să văd ce mai scoate pe gură domnul.

Aştept învierea morţilor... cum se spune în Crez.
Al morţilor celor vii.

Şi dacă s-o scula nebunii ăştia din adormire?
Să vezi atunci horă.

"Ca la voievozi!" Vorba poetului.

Ăla de a scris versurile:

"Din zei de-am fi scoborâtori,
C-o moarte tot suntem datori!
Totuna e dac-ai murit
Flăcau ori moş îngârbovit;
Dar nu-i totuna leu să mori
Ori câine-nlănţuit."