Postări
ElZap
Nu toate jafurile sunt făcute ca la carte.
Misterul jafului comunist rămâne un mister. S-a turnat atunci şi un film. Şi filmul s-a topit. Filmului Reconstituirea regizat de Virgil Calotescu, nu-i dai de urmă. El a fost înlocuit de un alt film, un fel de caricatură, tot cu acelaşi nume. Parcă nu se găsea un alt nume pentru Reconstituirea lui Pintilie?! Ciudat, nu-i aşa? Şi ca să fie treaba ca lumea, cineva a venit şi a scos un alt film, după cel al lui Virgil Calotescu. Ăla original tot de negăsit e. Despre jaful ăla de prin 59.
Un jaf de doi lei aş zice eu. Doar 1.686.000 de lei. Lei comunişti, cum erau pe-atunci. Doar 250.000 de dolari necomunişti. Mai precis americani.
Jafurile pe alte tărâmuri sunt ceva mai grase. Nu poţi fura ca lumea decât de unde sunt mulţi bani. Acolo erau. De unde? Ştiţi şi voi de unde. Noi nu am avut colonii. Noi eram stat imperialist. Aşa ne-a învăţat partidul de atunci. PCdR-ul de prin 1921 .Prin 1963, circa 2,6 milioane de lire sterline în bancnote, după cum relatează The Mirror, s-au topit instantaneu doar ce a schiţat un gest spre trenul ce-i ducea spre destinaţie marele criminal englez Ronnie_Biggs.
Şi am putea merge cu povestea relatând despre jaful termitelor, sau alte jafuri de mai mică amploare.
Astea de pe la casele de schimb valutar nu se pun. Ele intră la categoria muscă sau ţânţar.
Nimeni nu este în stare să facă o treabă ca lumea, exteptând desigur democraţia noastră posdecembristă. Puneţi mâna pe un creion şi pe o coală de hârtie, să facem puţină aritmetică.
4 miliarde de dolari fac 4000 milioane de dolari.
Am greşit cu ceva până aici?
În douăzeci de ani de democraţie încap 20*365 zile, adică aproximativ 20*400=8000 de zile.
Am greşit cumva?
Dacă îi împrăştiem pe cei 4000 milioane de dolari pe 8000 de zile, nu-i aşa că ne-ar ieşi cam 1 milion la două zile.
Greşesc cumva?
Cam asta e jaful ce se prăbuşeşte asupra României de douăzeci de ani încoace, dacă ne limităm doar la Bancorex.
Câte un mare jaf tot la două zile. Un milion la două zile! Se aude, iubitul meu popor? Numai din Bancorex. Numai din ce se recunoaşte de democraţia noastră oligarhică!?
Nu mai punem la socoteală flota, ce s-a dus pe apa sâmbetei...
Sidex care ...
Suveica...
Comtim care a devenit ...
Tepro Iaşi care l-a ucis pe Virgil Săhleanu...
Cu atâta bănet furat, îţi poţi tocmi o armată de toboşari. De câte ori cel ars pe rug urlă că-i este rău, intră în scenă toboşarii. Cine poate să-l audă pe nenorocitul de pe rug?
Vă las pe voi să faceţi o altă socoteală la fel de simplă. Din cei 4 miliarde de dolari, ar cam ieşi vreo 2000 de dolari de căciulă. De la prucul din leagăn, la omul cărunt.
Să răpăie tobele.
Poporul se încălzeşte pe rugul pe care arde o ţară.
O ţară, nu un teritoriu. Ţara asta e formată din oameni vii.
Încă vii.
Dumneata şi eu.
Şi toţi acei ce sunt cu noi de-o seamă.
Cu voi niciodată.
Nu toate jafurile sunt făcute ca la carte.
Misterul jafului comunist rămâne un mister. S-a turnat atunci şi un film. Şi filmul s-a topit. Filmului Reconstituirea regizat de Virgil Calotescu, nu-i dai de urmă. El a fost înlocuit de un alt film, un fel de caricatură, tot cu acelaşi nume. Parcă nu se găsea un alt nume pentru Reconstituirea lui Pintilie?! Ciudat, nu-i aşa? Şi ca să fie treaba ca lumea, cineva a venit şi a scos un alt film, după cel al lui Virgil Calotescu. Ăla original tot de negăsit e. Despre jaful ăla de prin 59.
Un jaf de doi lei aş zice eu. Doar 1.686.000 de lei. Lei comunişti, cum erau pe-atunci. Doar 250.000 de dolari necomunişti. Mai precis americani.
Jafurile pe alte tărâmuri sunt ceva mai grase. Nu poţi fura ca lumea decât de unde sunt mulţi bani. Acolo erau. De unde? Ştiţi şi voi de unde. Noi nu am avut colonii. Noi eram stat imperialist. Aşa ne-a învăţat partidul de atunci. PCdR-ul de prin 1921 .Prin 1963, circa 2,6 milioane de lire sterline în bancnote, după cum relatează The Mirror, s-au topit instantaneu doar ce a schiţat un gest spre trenul ce-i ducea spre destinaţie marele criminal englez Ronnie_Biggs.
Şi am putea merge cu povestea relatând despre jaful termitelor, sau alte jafuri de mai mică amploare.
Astea de pe la casele de schimb valutar nu se pun. Ele intră la categoria muscă sau ţânţar.
Nimeni nu este în stare să facă o treabă ca lumea, exteptând desigur democraţia noastră posdecembristă. Puneţi mâna pe un creion şi pe o coală de hârtie, să facem puţină aritmetică.
4 miliarde de dolari fac 4000 milioane de dolari.
Am greşit cu ceva până aici?
În douăzeci de ani de democraţie încap 20*365 zile, adică aproximativ 20*400=8000 de zile.
Am greşit cumva?
Dacă îi împrăştiem pe cei 4000 milioane de dolari pe 8000 de zile, nu-i aşa că ne-ar ieşi cam 1 milion la două zile.
Greşesc cumva?
Cam asta e jaful ce se prăbuşeşte asupra României de douăzeci de ani încoace, dacă ne limităm doar la Bancorex.
Câte un mare jaf tot la două zile. Un milion la două zile! Se aude, iubitul meu popor? Numai din Bancorex. Numai din ce se recunoaşte de democraţia noastră oligarhică!?
Nu mai punem la socoteală flota, ce s-a dus pe apa sâmbetei...
Sidex care ...
Suveica...
Comtim care a devenit ...
Tepro Iaşi care l-a ucis pe Virgil Săhleanu...
Cu atâta bănet furat, îţi poţi tocmi o armată de toboşari. De câte ori cel ars pe rug urlă că-i este rău, intră în scenă toboşarii. Cine poate să-l audă pe nenorocitul de pe rug?
Vă las pe voi să faceţi o altă socoteală la fel de simplă. Din cei 4 miliarde de dolari, ar cam ieşi vreo 2000 de dolari de căciulă. De la prucul din leagăn, la omul cărunt.
Să răpăie tobele.
Poporul se încălzeşte pe rugul pe care arde o ţară.
O ţară, nu un teritoriu. Ţara asta e formată din oameni vii.
Încă vii.
Dumneata şi eu.
Şi toţi acei ce sunt cu noi de-o seamă.
Cu voi niciodată.
Îmi vine să recitesc textul tău în picioare, cum zicea Lelia.
RăspundețiȘtergereBine ai revenit, Conquistadore!
Ce bine că mai eşti, că mai suntem, chiar dacă cea care ne-a găsit un nume, atunci, s-a retras în colivia tăcerii ei, cu gratii de sticlă, matlasate.
@renata
RăspundețiȘtergereO fi având fiecare om socotelile lui.
Eu o ştiu pe-a mea: mai departe nu putem merge nici dacă am vrea.
Am prăduit în cei 20 de ani, cât nu s-a prăduit în toată istoria noastră. Numai cine n-a vrut nu s-a ales cu o ciozvârtă. Acum nu mai avem ce prăduit. Ne răzimăm de pensiile unor băbuţe. Nu de alea nesimţte, că de alea am uitat deja.
Am împrumutat de zeci de ori pe cât avea Bacorex-ul. Cu ce le vom plăti. Cu producţia unor IMM-uri ce produc burlane şi sobe de fontă?
De ce era nevoie dintr-o dată de împrumuturi? Unde merg banii ăştia? La mâncare, după cum se vede nu merg. La dezvoltarea industrială? Care industrie?