Aluat şi secară

ElZap

Da, aluat! Şi nu puţin. Dacă aluat singur habar n-am, dar e sigur aluat. E posibil ca să se fi lins şi alţii pe degete, că aşa-i când umbli cu miere.

Mai pe la schimbarea la faţă a puterii, şeful cel mare s-a zborşit la ei. La ei şi la cei cu care s-au înhăitat la ceas de seară. Cică prea mult aluat. Pe urmă... Pe urmă s-a negociat, iar cei ce s-au schimbat la faţă spre veşnica noastră prostire, au zis că e prea puţin aluat. Şi aşa a zis că trebuie să maia. Iar aluat. Mult mai mult.

Acum secară. De fapt s-au. Tot pe înserate, cum au şi venit. Aluat jucăriile şi dus a fost. Am rămas doar cu fluieratul a pagubă.



Pe melodia asta o să danseze cineva? Cu pene de cocoş lipite de fund? Poate Boc. Poate Băsescu. Poate şi cei dinaintea lor.



Acum merit şi eu o corecţie. Una gramaticală.