duminică, 27 decembrie 2009

O praştie…

ElZap

O praştie, un regat pentru o praştie.

La ce-mi trebuie mie o praştie? E la mintea cocoşului. A cocoşului care a lovit percutorul armelor alea de la Ciorogârla, nu a ăluia de e mort în nădragi. Oare a lovit unde trebuie? Că dacă nu se pupă Ciorogârla cu Chiajna? Nu mi-ar prinde bine o praştie? Poate aş putea să completez restul de puşcoace. Ce, praştia nu-i tot armă? David nu l-a doborât pe Goliat cu o praştie?

Şi dacă o ia Chiajna pe urmele Braşovului? A lui Serghei Gorbunov. La noi se poate, că avem oameni potenţi.

Poate chiar omnipotenţi.

Întreb şi eu, aşa… Nu dau cu praştia.

2 comentarii:

  1. Poate că te-ai aştepta la un comentariu mai potent.
    Dar ai pus tu suficient foc pe paie.
    Aşa că ... mişto!

    RăspundețiȘtergere
  2. @renata
    După joaca cu iluzii optice orice fel de iluzii sunt posibile.

    RăspundețiȘtergere