marți, 24 martie 2009

Mamona




ElZap


„Nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi lui Mamona”, sunt cuvintele pe care Mântuitorul le-ar fi spus ucenicilor, după cum ne spune evanghelistul Luca, parcă anume pentru a fi auzite de cei iubitori de arginţi.

Cine este acest Mamona este greu de desluşit. Unii, mai puţin citiţi, zic cum că ar fi însuşi Satana, pe câtă vreme alţii mai cunoscători spun că numele lui ar veni de la un cuvânt aramaic ce înseamnă bogăţie şi ca atare ar fi un fel de zeitate ce ar întrupa îmbuibarea, lăcomia şi avariţia toate la un loc.

Că o fi una sau alta contează mai puţin, devreme ce de la un punct încolo cele două înţelesuri sunt tot un drac. Pe de altă parte eu mă pricep tare puţin în a descurca înţelesurile adânci ale cărţilor sfinte.

Vuieşte satul cum că Mamona, sau interpuşii lui, ar fi fost văzuţi pe uliţe, îmbrăcaţi în blană de oaie, behăind încolo şi-ncoace cum că ar vrea să-i ajute pe cei săraci.

Să-i ajute? Ciudată snoavă, mai ales că, din câte se povesteşte, pe unde a trecut Mamona totul s-a vestejit, iar cei ajutaţi îşi blestemă zilele dorindu-şi sfârşitul.

Caraula zice-se că i-ar fi luat la ochi şi ar fi asmuţit câinii, care au sărit la gâtul oaspeţilor nepoftiţi, făcând o hărmălaie de nedescris. Habar nu am cine i-a auzit, dar acum prin sat e o linişte de mormânt. Stau şi mă întreb dacă nu cumva Mamona o fi aruncat şi câinilor şi caraulei o halcă ce i-a dormit, că prea mi se pare suspectă tăcerea ce s-a lăsat deasupra satului. De aici să se fi născut vorba ceea despre satul fără câini?

Mai spune Biblia, că Mântuitorul ar fi dat în încheierea aceleaşi pilde o învăţătură pe cât de ciudată pe atât de greu de pătruns de cei ce i-au urmat întru credinţă. Ea ar suna cam aşa: „faceţi-vă prieteni cu bogăţia nedreaptă, ca atunci, când veţi părăsi viaţa, să vă primească ei în corturile cele veşnice”.

Ei da. Acum lucrurile sunt mai clare. Cine nu şi-ar dori fericirea veşnică, mai ales că în condiţiile date ea poate fi chiar în viaţa aceasta, nefiind obligaţi să aşteptăm învierea morţilor şi viaţa veacului ce (poate) va să fie?

Amin.

Să fi auzit şi caraula această pildă? Să-i fi priceput tâlcul?
De ce o fi tăcând mâlc caraula şi nu ne spune şi nouă cu ce trebi a venit Mamona prin sat?

Un comentariu:

  1. Frumoasa sarada, ElZap! "...interpuşii lui, ar fi fost văzuţi pe uliţe, îmbrăcaţi în blană de oaie". Asta se traduce prin "costumati", nu? Adica "la costum"! :) Cred ca incep sa ma prind de talcul povestii.

    RăspundețiȘtergere