ElZap
Grea treabă şi cu presa asta. Aici se lucrează numai cu fraze meşteşugite. Nu-i aşa de simplu cum crede lumea, ca să-l citez pe nea Matache Măcelarul. Asta dacă ai poftă de un articol ca lumea.
Uite, băieţelule, să te învăţ eu cum se scrie şi cum se vorbeşte în presă.
Dacă vrei să-i aminteşti unuia care te supără, că o mierleşte şi el odată şi-odată, şi-o să-i mănânci coliva, că se va prăpădi după ce că este şi-aşa un prăpădit de-i vai de capul lui, că se va săvârşi şi o să dea el de dracu sau viceversa, că mai are puţin şi va crăpa precum păstaia de Sulfină a lui Topârceanu (stai aşa că asta nu crapă aşa uşor), că se va curăţă lăsând în sfârşit locul curat, că va plesni, sau pur li simplu că va muri, va deceda sau va răposa, tu o iei pe latineşte şi îi spui de la obraz: ascultă bre omule, memento mori. Dacă nu te-ai avut bine cu latina o iei pe englezeşte şi-i zici de la obraz: be mindful of death. Dacă pricepe, bine, dacă nu măcar o să ştie cu cine are de-a face. Tu bate şaua ca să priceapă măgarul.
Din când în când mai poţi s-o laşi moale cu latinismele şi cu englezismele, dacă vrei să te dai băştinaş de culoare şi ţii morţiş să te priceapă şmecherii care au bătut Europa de-a lungul şi de-a latul în vehicule cu tracţiune animală şi cu coviltir decapotabil. Dacă spui sau scrii că un anume Zgâmboi Minune a şmanglit dintr-o parcare occidentală un superb autoturism de teren, ai grijă să-i zici drăciei ăleia gipan. Dacă nu-i gipan, o dai pe merţan, pisicuţă sau S7. Numai dacă vrei să-l umileşti îi spui că şi-a luat un golan autohton. Sau mai bine zici pur şi simplu că şi-a luat o ştadie că vorba asta se potriveşte la orice hurducătoare.
Cel mai cel e când vrei să-i explici unui românaş de-al nostru cum vine cu ciocnirea a doua chestii care se numesc submarine, prin apele înceţoşate ale geopoliticii. Nu spui aşa netam-nesam că s-au ciocnit, ca să nu creadă omul că submarinele ar fi cumva două clarvăzătoare chioare chemate la DD în direct să ne citească Enigma Elodiei. Nu. Tu îi spui că ele au făcut friendly bump şi s-au dus la fund, dacă bineînţeles ele chiar s-au dus. Aici cuvântul bump este un cuvânt cheie, el fiind cunoscut de internauţii ce navighează prin spaţiile slute ale internetului.
Să trecem acum la reviste colorate, care pot fi citite şi de cei ce n-au dat pe la şcoală. Să nu cumva să le numeşti reviste deochiate, porno sau mai ştiu eu cum, că se fac foc şi pară bravii tineri în uniformă care vânează infractorii ascunşi pe la chioşcurile de ziare. Tu să le spui reviste glossy, ca să iei ochii cititorilor. Poţi adăuga după caz şi după gust câteva cuvinte cum ar fi cubitus sau radius, că oricum cei ce n-au avut timp să onoreze la şcoală lecţiile de engleză, e de necrezut că şi-au pierdut vremea pe la anatomie.
Celor ce n-au citit la viaţa lor decât contoarul electric, le recomand să se documenteze asupra efectului adjuvantului cognitiv. Pentru categoria asta de cititori adjuvantul ăsta e ca frecţia la un picior de lemn, adică poţi adjuva cât pofteşti că de ei nu se leagă nici un cognitiv, măcar să-l baţi în pioneze. După ce vă documentaţi, puteţi adăuga un vârf de cuţit de maniheism, puţin dezavuat, puţină retenţie şi un boc irefutabil de mental colectiv. Când ciorba e gata nu uitaţi să o daţi la gustat domnului Veste Bună şi aveţi grijă să luaţi o distanţă corespunzătoare pentru a evita accidentarea prin stropire violentă.
Nu-mi cereţi acum să fac aici năsărâmba să vă vorbesc despre pendulele lui Pandele sau ale lui Foucault, că n-am timp să fac un drum până la Paris, când avem treburi mai importante pe-aici cu recoltatul semnăturilor pentru europarlamentarele astea blestemate. Auz că şi domn’ doctor împinge din greu la supozitoarele astea boante, doar-doar or intra cumva şi scăpăm de dureri de cap sau de hemoroizi, că tot aia e.
Ce vreau să vă zic acum, ca să nu uit cumva. Puneţi mâna pe dicţionare dacă vreţi să citiţi presa, deşi e greu şi-aşa de văzut ce se-ascunde în spatele articolelor astea ciudate.
Grea treabă şi cu presa asta. Aici se lucrează numai cu fraze meşteşugite. Nu-i aşa de simplu cum crede lumea, ca să-l citez pe nea Matache Măcelarul. Asta dacă ai poftă de un articol ca lumea.
Uite, băieţelule, să te învăţ eu cum se scrie şi cum se vorbeşte în presă.
Dacă vrei să-i aminteşti unuia care te supără, că o mierleşte şi el odată şi-odată, şi-o să-i mănânci coliva, că se va prăpădi după ce că este şi-aşa un prăpădit de-i vai de capul lui, că se va săvârşi şi o să dea el de dracu sau viceversa, că mai are puţin şi va crăpa precum păstaia de Sulfină a lui Topârceanu (stai aşa că asta nu crapă aşa uşor), că se va curăţă lăsând în sfârşit locul curat, că va plesni, sau pur li simplu că va muri, va deceda sau va răposa, tu o iei pe latineşte şi îi spui de la obraz: ascultă bre omule, memento mori. Dacă nu te-ai avut bine cu latina o iei pe englezeşte şi-i zici de la obraz: be mindful of death. Dacă pricepe, bine, dacă nu măcar o să ştie cu cine are de-a face. Tu bate şaua ca să priceapă măgarul.
Din când în când mai poţi s-o laşi moale cu latinismele şi cu englezismele, dacă vrei să te dai băştinaş de culoare şi ţii morţiş să te priceapă şmecherii care au bătut Europa de-a lungul şi de-a latul în vehicule cu tracţiune animală şi cu coviltir decapotabil. Dacă spui sau scrii că un anume Zgâmboi Minune a şmanglit dintr-o parcare occidentală un superb autoturism de teren, ai grijă să-i zici drăciei ăleia gipan. Dacă nu-i gipan, o dai pe merţan, pisicuţă sau S7. Numai dacă vrei să-l umileşti îi spui că şi-a luat un golan autohton. Sau mai bine zici pur şi simplu că şi-a luat o ştadie că vorba asta se potriveşte la orice hurducătoare.
Cel mai cel e când vrei să-i explici unui românaş de-al nostru cum vine cu ciocnirea a doua chestii care se numesc submarine, prin apele înceţoşate ale geopoliticii. Nu spui aşa netam-nesam că s-au ciocnit, ca să nu creadă omul că submarinele ar fi cumva două clarvăzătoare chioare chemate la DD în direct să ne citească Enigma Elodiei. Nu. Tu îi spui că ele au făcut friendly bump şi s-au dus la fund, dacă bineînţeles ele chiar s-au dus. Aici cuvântul bump este un cuvânt cheie, el fiind cunoscut de internauţii ce navighează prin spaţiile slute ale internetului.
Să trecem acum la reviste colorate, care pot fi citite şi de cei ce n-au dat pe la şcoală. Să nu cumva să le numeşti reviste deochiate, porno sau mai ştiu eu cum, că se fac foc şi pară bravii tineri în uniformă care vânează infractorii ascunşi pe la chioşcurile de ziare. Tu să le spui reviste glossy, ca să iei ochii cititorilor. Poţi adăuga după caz şi după gust câteva cuvinte cum ar fi cubitus sau radius, că oricum cei ce n-au avut timp să onoreze la şcoală lecţiile de engleză, e de necrezut că şi-au pierdut vremea pe la anatomie.
Celor ce n-au citit la viaţa lor decât contoarul electric, le recomand să se documenteze asupra efectului adjuvantului cognitiv. Pentru categoria asta de cititori adjuvantul ăsta e ca frecţia la un picior de lemn, adică poţi adjuva cât pofteşti că de ei nu se leagă nici un cognitiv, măcar să-l baţi în pioneze. După ce vă documentaţi, puteţi adăuga un vârf de cuţit de maniheism, puţin dezavuat, puţină retenţie şi un boc irefutabil de mental colectiv. Când ciorba e gata nu uitaţi să o daţi la gustat domnului Veste Bună şi aveţi grijă să luaţi o distanţă corespunzătoare pentru a evita accidentarea prin stropire violentă.
Nu-mi cereţi acum să fac aici năsărâmba să vă vorbesc despre pendulele lui Pandele sau ale lui Foucault, că n-am timp să fac un drum până la Paris, când avem treburi mai importante pe-aici cu recoltatul semnăturilor pentru europarlamentarele astea blestemate. Auz că şi domn’ doctor împinge din greu la supozitoarele astea boante, doar-doar or intra cumva şi scăpăm de dureri de cap sau de hemoroizi, că tot aia e.
Ce vreau să vă zic acum, ca să nu uit cumva. Puneţi mâna pe dicţionare dacă vreţi să citiţi presa, deşi e greu şi-aşa de văzut ce se-ascunde în spatele articolelor astea ciudate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu