Atenţie, se închid drumurile!

ElZap

Afară ninge. Ninge cu fulgi mari şi deşi. Din când în când mai şi plouă.

Compunere de clasa a patra. Ce vină am eu. Iarna nu-i ca vara, ar fi spus un mare gânditor.

Ninge, dar nu se prăbuşesc din ceruri mari blocuri de nea. Ninge cum ninge iarna. Şi dacă ninge ce face doamna aia cu coc, ce seamănă leit cu fosta mea instructoare de pionieri, de pe vremea când poporul nostru mai era înfrăţit veşnic cu poporul sovietic? Doamna închide drumurile. Le închide otova. Le închide şi nu le mai deschide. Le va deschide la primăvară, dacă nu cumva va fi ocupată cu alte treburi.

Stau mut de mirare şi mă dau cu capul de pereţi. Dacă şi Oprescu ar închide bulevardele din Bucureşti?! Pe toate. Pe timp nelimitat. La intrarea pe fiecare bulevard să pună o echipă de poliţişti care să tragă în tot ce mişcă. În cauciucurile de iarnă cu care ne-a cadorisit PDL-ul spre veşnica pomenire a celui ce ţine cutia milei. Măcar de-ar ţine-o la crucile drumurilor şi în genunchi.

Oprescu nu le-a închis, chiar dacă uneori m-am luat de autostrăzile lui atârnate. Oare pentru că deasupra bulevardelor de care se îngrijea primarul-doctor nu a vrut să ningă? Pe la Afumaţi de ce a nins? De-al naibii, ca să-i submineze pe ăştia. Nu că ar fi ei mai puţin gospodari, se înţelege.

A nins la Afumaţi, în Voluntari, şi cam peste tor prin jur. Culmea e că a nins şi pe nişte străduţe laterale. Unele străduţe iau poziţie de drepţi când trece pe ele Generalul-cârnat. Le apucă nostalgia vremurilor însorite, când Generalul-spectacol dădea concerte. Răsunau parcurile de manele. În faţă erau gloatele de gură cască. Cine erau în ultimele rânduri? Păi erau şuţii, oamenii de bază ai capitalei. Ăştia bănuiesc că contribuie şi cu capital.

Străduţele, că despre ele vorbesc, stau. Aşteaptă. Aşteaptă să vină primăvara, vara, toamna, sau un alt primar de sector. Aşteaptă cu sloiurile în cârcă. Sloiurile astea au fost zăpadă pufoasă cu câteva zile în urmă. Pe urmă a bătut soarele. Acum sunt şleauri de gheaţă pură. Nimeni nu s-a uitat la ele. Recită din Eminescu.

"Iar noi locului ne ținem,
Cum am fost așa rămânem..."

Măcar ele recită, că sunt oameni care nu vorbeşte, deci nici nu citeşte. Oamenii ăştia merge pe la Uniune.

Oamenii stau cu ochii beliţi. Unii se uită cum pot ei să sofeze pe frumuseţe de sloiuri, alţi se uită pe geam. Vor să-l vadă pe General. Să-l vadă călare pe o chestie şenilată, în fruntea unei echipe de genişti care să mineze sloiurile. Nu-l văd. Pleacă la culcare şi visează generali verzi pe pereţi, pe care să-i potcovească la următoarele alegeri.

Se închid drumurile! Anunţ fioros care curge prin toate pâlniile legate de mass-media.

Pe când auzim anunţul că îi închid?

Sirenele! Porniţi sirenele! Pe stradă trece convoiul!

Cum care convoi?