Democrația și Don Juan

ElZap

Totul a început într-o sală de cinematograf.

Un tip, preocupat mai mult să câștige decât să lupte, urmărea atent un film.

Nici nu-mi amintesc ce film era. Poate „Aventurile lui Don Juan”, poate altul. Ceea ce țin minte e că Don Juan, cunoscutul amorez, colecționase un număr impresionant de mănuși. Toți încornorații îl pofteau la duel și toți în același loc și la aceeași oră.

Ca să nu-și irosească timpul lui preţios, a hotărât că e mai profitabil să-i pună să se dueleze între ei şi abia în final el să se dueleze cu învingătorul învingătorilor. Inutil să spun că acel învingător era leşinat şi că el a fost învins fără probleme.

Când am ieşit din sala de cinema l-am văzut pe tipul preocupat cum se prelingea ca o umbră pe lângă ziduri. Ceva îl rodea. Punea ceva la cale. Peste ani am priceput că el punea la cale un nou sistem de luptă, una care să-i asigure lui şi numai lui puterea.

Aşa am aflat că:

1. Pentru a câştiga o bătăliei nu trebui să lupţi, ci să-i pui pe alţii să se bată ca chiorii.

2. Don Juan are totdeauna în buzunar rezultatul luptei, indiferent cine o câştigă. El este singurul câştigător cert.

3. Toate marile bătălii nu sunt decât nişte spectacole atent regizate.